Loading...

REGIMUL ALIMENTAR ÎN DISPEPSIILE GASTRICE

155 0
loading...
Dispesiile gastrice nu sunt încă bine individualizate. 
Ele au fost îmrţite, la început, în forme primitive, datorită unei alimentaţii nepotrivite şi forme secundare datorită altor boli (diabet, insuficienţărenală, ateroscleroză). Ele se împart, de asemenea, în organice (suferinţa gastrică este reflexul unei afecţiuni organice din altă parte a organismului)şi funcţionale. Acestea din urmă sunt cele mai frecvente.
Dispepsii organice întâlnim ca o consecinţă a apendicitei cronice, aunei calciloze renale, în intoxicaţiile cu plumb, hernii etc. şi secaracterizează prin dureri, pirozis, eructaţii, scăderea apetitului. 
Toate acestea duc la tulburări de nutriţie, cu pierdere în greutate. Tot acest fel dedispepsii întâlnim în unele boli sistemice ca: hipertensiunea arterială,ateroscleroza, diabetul, insuficienţa renală, tumori cerebrale etc.Dispepsia funcţională, de cauză nervoasă sau hipo-nevrotică, este multmai frecventă, este cornică, se însoţeşte de constipaţie, insomnii, scădereaapetitului.
Bolnavii aceştia suferă, în general, de neurastenie, isterie, au uncolon iritabil. Ei sunt bolnavi ce trebuie înţeleşi, reeducaţi şi trataţi.

Măsuri dietoterapice

Dietoterapia dispepsiilor este dificilă şi necesită încrederea bolnavului,dar şi tratamentul bolilor de bază, în formlele organice.Ca regulă generală, se va avea în vedere suprimarea fumatului,alcoolului, condimentelor. Bolnavul va mânca la ore regulate, nu se vagrăbi la masă, va rămâne în repaus după masă circa o oră, cu o compresăcălduţă pe abdomen.

Dintre alimentele permise, menţionăm:

 

  • carnea de vacă,
  •  de viţel,
  • de pasăre bine fiartă sau bine friptă, supele de carne (acestea din urmă fiindexcitosecretorii vor fi indicate numai în formele hipoacide sauhipostenice); 
  • ouăle fierte moi, peştele slab (ştiucă, şalău, biban etc);
  • laptele preparat cu fidea, cu tăiţei, cu griş, brânză de vaci, brânză telemea derată, pâinea albă veche de o zi (sau chiar prăjită în forme dehiposecreţie);
  • legumele se dau gătite „a la grecque” sau sub formă de pireuri; 
  • fructele coapte la cuptor (mere, pere) sau sub formă de pireuri şi compot neîndulcit;
  • untul şi uleiul (în cantitate obişnuită, nu însă sub formăde alimente prăjite în unt sau ulei), ceaiul după fiecare masă.

Se vor evita alimentele preparate nedietetic (rântaş, sosuri, ceapă prăjită, cartofi prăjiţi, maioneză etc.), legumele tari (ceapa, usturoiul,castraveţii), legumele boabe (mazărea, lintea, fasolea), carnea grasă de porc sau de vânat, mezelurile untura, conservele nedietetice, brânzeturile nefermentate, ouăle tari, zarzavaturile şi fructele crude, dulciurile concentrate.

Facebook Comments

Also published on Medium.

Loading...

Related Post

Viral Treatments

Posted by - 11 January 2019 0
loading... There are several types of viruses which may infect a human, and while every virus affects a human otherwise,…

REGIMUL ALIMENTAR ÎN HIPERURICEMII

Posted by - 17 January 2019 0
loading... Hiperuricemiile sunt afecţiuni metabolice caracterizate prin creşterea concentraţiei sanguine a acidului uric (produs final al degradării purinelor) peste limitele normalului.  Deşi datele privind nivelul uricemieivariază după autori, un consens comun fixează limita superioară anormalului la bărbaţi la 6 mg % şi la…

Leave a comment

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Loading...
This website uses cookies and asks your personal data to enhance your browsing experience.